Criza de medici: un simptom al unui sistem în colaps
Într-o realitate care pare să sfideze orice noțiune de progres, secția de Terapie Intensivă pentru Cardiologie de la Spitalul Județean de Urgență Slatina a fost închisă temporar. Motivul? Lipsa acută de personal medical. Este o situație care nu doar că pune în pericol viețile pacienților, dar expune și vulnerabilitatea unui sistem medical care se clatină sub greutatea propriilor neajunsuri.
Deficitul de medici cardiologi a făcut imposibilă asigurarea liniei de gardă pe parcursul lunii ianuarie. Într-un mesaj oficial, conducerea spitalului a anunțat că pacienții în stare critică vor fi transferați către alte unități spitalicești, iar urgențele cardiace vor fi gestionate de medicii din Unitatea de Primire Urgențe (UPU) și de cei din linia de gardă de la Medicină Internă. Este o soluție temporară, dar care ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea pe termen lung a unui astfel de sistem.
Secția închisă: un simbol al neputinței
Decizia de a suspenda activitatea Compartimentului Terapie Intensivă Coronarieni reflectă o criză mai profundă. Nu este vorba doar despre un spital sau o secție, ci despre un întreg sistem care pare să se prăbușească sub presiunea lipsei de resurse umane. Într-un oraș precum Slatina, unde fiecare minut contează în cazul unui infarct, această situație devine o problemă de viață și de moarte.
Primarul municipiului, Mario De Mezzo, a criticat dur această realitate, subliniind că urgențele cardiace sunt acum redirecționate către Craiova. „Câteva minute pot face diferența între viață și moarte”, a declarat acesta, punând degetul pe rana unui sistem care pare să fi uitat de cei pe care ar trebui să îi protejeze.
Promisiuni și demersuri: o speranță fragilă
Conducerea spitalului a anunțat că a demarat procedurile pentru ocuparea a patru posturi de medici cardiologi. De asemenea, au fost notificate instituțiile responsabile, inclusiv Direcția de Sănătate Publică și Serviciul de Ambulanță. Totuși, aceste măsuri vin târziu și par mai degrabă un pansament pe o rană profundă decât o soluție reală.
Reprezentanții spitalului susțin că situația este temporară și că se lucrează pentru remedierea ei cât mai rapid. Dar cât de rapid poate fi acest proces într-un sistem birocratic și subfinanțat? Și, mai important, câte vieți vor fi pierdute până atunci?
Un sistem care cere mai mult decât poate oferi
Criza de la Slatina nu este un caz izolat. Este un simptom al unui sistem medical care se confruntă cu lipsuri cronice de personal, infrastructură învechită și o finanțare insuficientă. În timp ce autoritățile promit soluții, realitatea din spitale rămâne una dureroasă și, adesea, tragică.
Închiderea unei secții de terapie intensivă nu este doar o problemă administrativă. Este o tragedie umană, o dovadă a eșecului de a prioritiza sănătatea și siguranța cetățenilor. Într-un astfel de context, întrebarea care rămâne este: cât de mult mai poate rezista un sistem care pare să se destrame sub ochii noștri?